Mulți antreprenori descoperă cât de important este cashflow-ul abia în momentul în care businessul începe să crească, dar conturile nu țin pasul cu dezvoltarea. Pot exista luni cu vânzări bune, contracte semnate și facturi emise, însă fără suficienți bani disponibili pentru salarii, taxe, chirii sau plata furnizorilor. De exemplu, un business poate avea zeci de mii de euro blocați în facturi cu termen de plată la 60 sau 90 de zile, în timp ce cheltuielile curente trebuie acoperite imediat. Exact aici apare una dintre cele mai ignorate probleme din antreprenoriat: diferența dintre profit pe hârtie și lichiditățile reale din companie.
În realitate însă, cashflow-ul este unul dintre lucrurile care influențează cel mai mult stabilitatea și ritmul de creștere al unei companii. Și, paradoxal, este și unul dintre conceptele cel mai des ignorate în antreprenoriat.
Există încă percepția că un business care vinde bine și generează profit este automat un business sănătos. Din acest motiv, tot mai multe IMM-uri folosesc factoringul pentru a transforma rapid facturile emise în lichiditate disponibilă, fără să mai aștepte luni întregi până la încasare.
Puncte cheie
- Cashflow-ul poate deveni mai important decât profitul
- Problemele financiare apar adesea exact în perioadele de creștere
- Termenele lungi de plată pun presiune reală pe IMM-uri
- Lichiditatea influențează viteza cu care un business poate evolua
- Antreprenorii care urmăresc constant cashflow-ul iau decizii mai sănătoase și mai rapide
Profitul nu înseamnă automat stabilitate financiară
Una dintre cele mai mari confuzii din business este asocierea directă dintre profit și sănătatea financiară a companiei. O firmă poate arăta foarte bine în rapoarte, poate avea contracte importante și facturi emise, însă în același timp să întâmpine dificultăți reale atunci când trebuie să achite salarii, taxe sau furnizori.
Motivul este reflectat de faptul că profitul contabil nu înseamnă automat bani disponibili.
În multe domenii, mai ales în relațiile B2B, termenele de plată ajung să depășească o lună. Compania livrează, facturează și își asumă costurile operaționale imediat, însă încasările vin mult mai târziu. În acest interval, businessul trebuie să continue să funcționeze normal.
De aici apare una dintre cele mai mari presiuni asupra IMM-urilor, anume nevoia de a susține activitatea curentă înainte ca banii să intre efectiv în cont.
Problemele de cashflow apar adesea în perioadele bune
Puțini antreprenori se așteaptă ca dezvoltarea să poată genera probleme financiare. În realitate însă, multe blocaje apar exact în perioadele în care compania crește.
Un exemplu clar vine din industria construcțiilor, unul dintre cele mai dinamice sectoare din România, dar și unul dintre cele mai expuse la blocaje de cashflow. Deși piața locală a construcțiilor a continuat să crească în ultimii ani, multe companii se confruntă cu întârzieri de plată și presiuni tot mai mari pe lichidități. Potrivit datelor publicate de BNR, perioada medie de încasare a creanțelor a ajuns la aproximativ 82 de zile, peste pragul legal de 60 de zile, în timp ce termenul mediu de plată către furnizori a urcat la 84 de zile.
În practică, asta înseamnă că o companie poate avea contracte de milioane de euro și lucrări în desfășurare, dar să fie nevoită să susțină din surse proprii salariile, materialele și taxele timp de două-trei luni până la încasarea efectivă a banilor. Tocmai de aceea, multe firme ajung să apeleze la linii de credit, factoring sau renegocierea termenelor cu furnizorii pentru a putea continua proiectele fără blocaje operaționale.
Din exterior, businessul pare că merge foarte bine. În interior însă, poate exista o presiune uriașă pe cashflow.
Termenele lungi de plată afectează mai mult decât pare
În multe industrii, termenele de plată au devenit aproape o normalitate. Pentru a rămâne competitivi sau pentru a lucra cu parteneri mari, antreprenorii acceptă deseori condiții care înseamnă încasări la câteva luni după livrare.
Practic, multe IMM-uri ajung să finanțeze temporar activitatea clienților lor. Livrează produse sau servicii, susțin costurile operaționale și achită taxele aferente înainte să își recupereze efectiv banii.
Fenomenul este tot mai vizibil la nivel european. Potrivit European Payment Report realizat de Intrum, peste 50% dintre companiile europene spun că întârzierile la plată le afectează direct creșterea și capacitatea de investiție. În România, problema este și mai accentuată în sectoare precum construcțiile, transporturile sau distribuția, unde termenele de încasare depășesc frecvent 60–90 de zile.
În timp, acest model poate afecta serios stabilitatea financiară a companiei și poate limita inclusiv capacitatea de dezvoltare. Tot mai multe firme caută astăzi metode prin care să reducă această presiune și să transforme mai rapid facturile emise în lichiditate disponibilă.
Cashflow-ul influențează viteza cu care evoluează un business
Un cashflow instabil nu înseamnă doar stres financiar. El influențează direct capacitatea companiei de a lua decizii și de a reacționa rapid la oportunități.
Atunci când lichiditatea este limitată, antreprenorii devin mai precauți. În schimb, companiile care au control asupra cashflow-ului au mai multă flexibilitate. Pot investi mai rapid, pot negocia mai bine cu furnizorii și pot accepta contracte noi fără teama că vor apărea blocaje financiare între momentul livrării și cel al încasării.
Un exemplu relevant vine din industria transporturilor și logisticii, unde costurile operaționale trebuie acoperite constant, indiferent de termenele de plată negociate cu clienții. Potrivit datelor publicate de Coface România, sectorul transporturilor se află constant printre domeniile cu cel mai ridicat risc de insolvență, pe fondul presiunii mari pe lichidități și al întârzierilor la plată. În multe cazuri, companiile trebuie să achite carburantul, salariile șoferilor, taxele de drum și mentenanța flotelor aproape imediat, în timp ce încasările vin la 60 sau chiar 90 de zile.
În practică, asta înseamnă că două companii cu același număr de clienți și aceeași cifră de afaceri pot evolua complet diferit. Businessul care are acces rapid la lichiditate poate extinde flota, poate prelua curse noi și poate crește mai repede, în timp ce compania cu probleme de cashflow ajunge să refuze oportunități din lipsa capitalului disponibil.
Cashflow-ul a devenit un indicator strategic
Cashflow-ul nu mai este doar un indicator financiar, ci un element strategic care influențează viteza de dezvoltare, capacitatea de investiție și stabilitatea companiei.
Datele Intrum arată cât de profund afectează întârzierile la plată sănătatea financiară a companiilor: 57% dintre businessuri spun că au ratat obiective de creștere din cauza blocajelor de cashflow, 62% ajung să întârzie la rândul lor plata furnizorilor, iar peste 12% din venituri sunt încasate peste termenul considerat sustenabil. Într-o astfel de economie, problema nu mai este doar cât vinde o companie, ci cât de repede reușește să transforme vânzările în lichiditate reală.
