Cum planifici finanțarea unui IMM într-un an cu dobânzi ridicate și schimbări fiscale

Pentru un antreprenor român, 2026 este un an dificil de planificat. Dobânzile se mențin la un nivel ridicat, inflația continuă să pună presiune pe costuri, iar schimbările fiscale influențează atât bugetele companiilor, cât și comportamentul de consum.

În acest context, un plan rigid de finanțare și de capital de lucru, construit pentru 12 luni pe baza unor ipoteze fixe, poate deveni rapid neadaptat realității. Pentru un IMM, întrebarea nu mai este doar „care este costul finanțării?”, ci și „cât de ușor îmi pot adapta finanțarea dacă încasările, cheltuielile sau comenzile se schimbă?”.

Idei principale

• Dobânzile ridicate și schimbările fiscale cer un plan financiar care poate fi ajustat pe parcursul anului.
• Finanțarea investițiilor trebuie separată de cea pentru cheltuielile curente.
• Factoringul poate transforma facturile eligibile în lichiditate înainte de scadență.
• O rezervă de lichiditate ajută compania să acopere decalajele temporare dintre plăți și încasări.
• Planificarea financiară trebuie să țină cont de mai multe scenarii de cashflow, nu de o singură estimare.

Ce face anul 2026 dificil de anticipat

Trei factori afectează simultan planificarea financiară a companiilor.

Costul finanțării rămâne ridicat

BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, ceea ce înseamnă că accesul la finanțare continuă să presupună costuri importante pentru companii.

Înainte de a alege o soluție, antreprenorii trebuie să compare nu doar dobânda, ci și costul total, comisioanele, garanțiile solicitate, perioada de rambursare și flexibilitatea utilizării fondurilor.

Schimbările fiscale influențează bugetele

Majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicabilă din august 2025, a afectat costurile, prețurile și marjele din numeroase industrii.

Într-un context de consolidare bugetară, companiile trebuie să urmărească atent eventualele modificări legislative și să își actualizeze periodic proiecțiile. Un buget construit pe baza regulilor valabile cu câteva luni în urmă poate să nu mai reflecte corect obligațiile și cheltuielile actuale.

Creșterea economică este aproape de stagnare

Prognoza Comisiei Europene indică pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026. În același timp, inflația medie este estimată la 7%, iar consumul intern este afectat de scăderea veniturilor disponibile în termeni reali.

Într-o astfel de piață, companiile nu se pot baza pe o creștere generală a cererii care să compenseze automat costurile mai mari. Vânzările, cheltuielile și necesarul de lichiditate trebuie urmărite și ajustate mai frecvent.

Greșeala frecventă: o finanțare gândită pentru un singur scenariu

Problema nu este neapărat alegerea unui anumit tip de finanțare, ci construirea întregului plan financiar în jurul unui singur scenariu.

O linie dimensionată pentru un volum de activitate care între timp a scăzut, un grafic de rambursare care nu mai corespunde calendarului încasărilor sau o finanțare care blochează prea multe resurse în garanții pot reduce flexibilitatea companiei.

Câteva semnale de alarmă:

• ratele lunare nu mai sunt corelate cu fluxul real al încasărilor;
• parte importantă din lichiditate este blocată în garanții;
• compania nu dispune de o rezervă pentru cheltuieli neprevăzute;
• termenele de plată către furnizori sunt mai scurte decât cele acordate clienților;
• aceeași finanțare este folosită atât pentru investiții, cât și pentru cheltuielile curente.

Principiul de bază: urmărește flexibilitatea, nu doar costul

Costul rămâne important, dar nu ar trebui să fie singurul criteriu de alegere. La fel de mult contează viteza de acces la fonduri, modul de rambursare, garanțiile solicitate și posibilitatea de a adapta suma finanțată la activitatea reală.

1. Separă investițiile de capitalul de lucru

Finanțarea pe termen lung poate fi potrivită pentru echipamente, spații sau proiecte de extindere cu un orizont clar.

În schimb, nevoile de capital de lucru – plata furnizorilor, salariilor, taxelor sau achiziția stocurilor – fluctuează mai des. De aceea, acestea au nevoie de soluții adaptate ciclului curent de activitate și calendarului încasărilor.

2. Folosește creanțele aflate în termen pentru a susține lichiditatea

Pentru multe IMM-uri, o parte importantă din capital se află în facturi emise către clienți, cu termene contractuale de plată de 30, 60, 90 sau chiar 120 de zile.

Prin factoring, compania poate transforma creanțele eligibile în lichiditate înainte de scadență. Astfel, poate continua să plătească furnizorii, să achiziționeze stocuri sau să preia comenzi noi fără să aștepte expirarea întregului termen de plată.

Spre deosebire de un credit clasic pe termen lung, factoringul este legat de activitatea comercială curentă. Suma disponibilă depinde de valoarea facturilor eligibile, de limita de finanțare aprobată și de condițiile stabilite prin contract.

3. Păstrează accesul la o rezervă de lichiditate

O soluție de tip overdraft poate funcționa ca o rezervă pentru perioadele în care plățile curente depășesc temporar încasările.

Aceasta poate fi utilizată, de exemplu, pentru o achiziție urgentă, plata taxelor sau valorificarea unui discount oferit de un furnizor. Dobânda se aplică, în general, sumei efectiv utilizate, însă costul total trebuie analizat împreună cu eventualele comisioane prevăzute în contract.

Important este ca overdraftul să fie folosit pentru dezechilibre temporare de cashflow, nu ca soluție permanentă pentru cheltuieli pe care compania nu le poate susține.

Cum construiești un plan de finanțare mai rezistent

Un IMM nu are întotdeauna nevoie de un singur produs financiar, ci de o structură în care fiecare soluție are un rol clar:

• Investiții pe termen lung, precum echipamentele sau extinderea capacității: finanțare cu o perioadă de rambursare corelată cu durata de utilizare a investiției.
• Capital de lucru legat de activitatea curentă, inclusiv facturi cu termene lungi de plată: factoring, în limita creanțelor eligibile și a finanțării aprobate.
• Nevoi temporare sau cheltuieli neprevăzute: overdraft ori o altă facilitate flexibilă, utilizată punctual.

În loc să depinzi de o singură decizie luată la începutul anului, construiești astfel un plan care poate fi ajustat pe măsură ce se schimbă comenzile, costurile și calendarul încasărilor.

Ce poți face concret

• Revizuiește, împreună cu persoana responsabilă de contabilitate sau cu un consultant financiar, structura actuală a finanțărilor.
• Construiește cel puțin trei scenarii de cashflow: realist, prudent și sever.
• Calculează ce rezervă de lichiditate ai dacă încasările planificate se decalează sau apare o cheltuială neprevăzută.
• Compară termenele de plată către furnizori cu termenele de încasare de la clienți.
• Identifică facturile eligibile, aflate în termen, care ar putea fi finanțate prin factoring.
• Analizează costul total al fiecărei soluții, nu doar dobânda afișată.
• Verifică lunar bugetul și necesarul de capital de lucru, nu doar la începutul anului.
• Pregătește soluțiile de finanțare înainte ca nevoia de lichiditate să devină urgentă.

Finanțarea flexibilă începe cu un plan realist

Predictibilitatea vine din capacitatea companiei de a se adapta fără să își blocheze activitatea.

Un plan financiar sănătos separă investițiile de nevoile curente, corelează plățile cu încasările și păstrează accesul la lichiditate pentru momentele în care apar schimbări.

Dacă ai facturi cu termene de plată de 30 – 120 de zile sau ai nevoie de o soluție suplimentară pentru capitalul de lucru, AFS România te poate ajuta să identifici varianta potrivită pentru activitatea companiei tale. Poți primi oferta în 24 de ore și aprobarea în 48 de ore, astfel încât să iei decizia înainte ca nevoia de finanțare să devină o urgență.